I'm back!

Hei! Nu am mai postat demult, nimic pe blog. M-am gandit sa scriu ce-am mai facut in ultima vreme, si tot timpul uitam, sau ziceam " Scriu maine! " ... Si tot timpul trecea si maine, dar astazi am zis " Gata! Idiotenii, ce or fii, o sa scriu pe blog!"


O perioada n-am mai putut sa scrie pentru ca am fost in spital! 
Niciodata nu am fost internata asa din cauze mai "speciale", decat pentru apendicita, care majoritatea o fac si nu este o operatie complicata.
Nu mi-e frica de injectii, ci de urmari. Urasc durerile alea infernale, cand nu mai poti sa stai in cur, sau sa te misti cum trebuie. N-am avut noroc de injectii-n cur!\:D/ Am avut branula. Tot pentru prima oara-n viata mea. Naspa!!
Am innebunit de durere de mana! 
Dar bineinteles, Bianca niciodata nu se poate abtine sa nu faca vreo prostie; indiferent ca am vrut sau nu. 
Am pierdut si mult sange, am fost terminata!!
Si sa nu mai spun de plictiseala, caldura infernala de acolo, ca dormeam aproape dezbracata, cu 2 geamuri deschise, usa si geamul de la baie deschise si usa de la salon, in speranta ca se va face totusi putin curent. Daaa! Degeaba!
Sa nu mai zic de colega mea de salon, care mirosea-n ultimul hal! Bai, deci fetita aia nu cred ca a auzit vreodata de apa si sapun...Sau macar apa!
Stiu ca nu e frumos ce am facut cu cealalta colega, dar nu se mai putea!
I-am batut apropouri, am incercat sa vorbim cu ea.. Nimic!...
Ma rog, cel putin s-a spalat si ea in ultima zi, cand a trebuit sa plecam!
Macar atat....


Ma rog, lasand spitalul...




In rest nu prea am mai facut nimic nou. Zapada asta m-a omorat.
Liceul nu mai spun! Merge cam nasol, dar o sa se indrepte situatia, am promis!
M-am saturat ca in fiecare dimineata, cand ma trezesc, sa vad fulgii aia imensi care pica asa usor peste oras; m-am saturat sa ma gandesc cum sa ma mai imbrac, cat de gros dar in acelasi timp si comfortabil.
Mi s-a luat sa merg ca un pinguin doar ca sa nu alunec, si sa ajung in 20 de minute in locuri in care ajungeam si in mai putin de 10!




Nici afara n-am mai iesit, am stat inchisa in casa si m-am uitat pe geam, ca o pisica. :| Mi s-a luat sa ies numai la localuri, si sa stau 2, 3 ore ca n-am ce face!
Vreau sa ma plimb, sa stau in parc, pe o banca, sa fumez o tigara, si sa ma simt bine! Cer mult? Nu cred!


Mi-e dor de prietenii mei! 
Vreau sa petrecem mult timp impreuna, dar cum scoala si vremea ne impedica... No words.


Intotdeauna sunt dezamagita!
Dezamagita de mine, bineinteles!
Unde sunt problemele mai mari, acolo sunt si eu. Tot timpul am probleme, nu stiu cum reusesc. Chiar daca nu fac nimic!!
Imi dezamagesc si familia pe deasupra, si mereu le promit ca nu o sa se mai intample, si mereu a doua oara e de 10 ori mai rau ca prima.  Sunt o epava! Daca as fi fost copilul meu, clar m-as fi batut pana m-as fi omorat!


De ce nu prea pot sa ma tin de promisiuni? Mi-o fi asa de greu sa stau 2,3 ore pe zi sa-mi fac temele si sa invat?
Mereu cand ajung acasa, imi pun in cap sa fac asta, dar mereu se gaseste altceva de facut, sau ca de obicei, dorm toata ziua. Great!


Ma simt si cam ciudat de la un timp. Ceea ce credeam ca e mort si ingropat, de fapt s-a intors la viata si imi da batai de cap mai rau ca un copil caruia ii ies dintisorii.
E prima oara cand patesc asta, si pur si simplu nu prea stiu cum sa reactionez, ce sa fac, cum sa fac...

Eh, las timpul sa le vindece pe toate!


Am multe idei, dar nu le pot lega sa-mi iasa un text, deci o sa revin! :)